La ce te poate ajuta terapia EMDR?

Terapia EMDR a fost inițial dezvoltată pentru tratarea tulburărilor de stres post-traumatic (PTSD), dar s-a dovedit eficace și în alte situații legate de traume sau evenimente dureroase.

Iată câteva situații în care terapia EMDR poate fi de ajutor:

  • Tulburări de stres post-traumatic (PTSD): EMDR este recunoscută ca o terapie eficace pentru persoanele care suferă de PTSD ca urmare a experiențelor traumatice, cum ar fi abuzul sexual, violența domestică, accidentele grave sau experiențele de luptă din cadrul serviciului militar.
  • Traume de copilărie: Traumele din copilărie, cum ar fi neglijarea fizică sau emoțională, abuzul sau separarea de părinți, pot lăsa cicatrici puternice. EMDR poate ajuta la procesarea și reducerea efectelor acestor traume, cum ar fi tulburări de atașament, dificultăți în relaționare cu cei din jur sau cu propria persoană, stimă de sine și imagine de sine scăzute, dificultăți în autoreglare emoțională etc.
  • Anxietate și tulburări de panică: EMDR poate fi folosită pentru a trata tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de panică, tulburarea de anxietate socială și tulburarea de anxietate generalizată, fobii, tulburări legate de somn.
  • Depresie: EMDR poate fi utilă în cazul depresiei care are la bază experiențe traumatice sau evenimente dureroase din trecut.
  • Tulburări legate de dependență: Persoanele care se confruntă cu tulburări de dependență pot beneficia de EMDR pentru a explora și a procesa traumele sau evenimentele care au contribuit la dependență.
  • Dureri cronice și tulburări somatice: EMDR poate ajuta la gestionarea durerilor cronice și a tulburărilor somatice care sunt legate de experiențe traumatice sau de tensiuni emoționale.
  • Tulburări alimentare: EMDR poate fi utilizată ca parte a unui plan de tratament pentru tulburări de alimentație, cum ar fi bulimia sau anorexia, care pot avea legătură cu traume sau stres emoțional.

Prin intermediul terapiei EMDR, te pot ghida să fii mai bine cu tine și cu cei din jurul tău, să atingi o stare de echilibru și să depășești și integrezi momentele dificile din viața ta!

Ce este terapia EMDR?

EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing) înseamnă Desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare și este o formă de terapie (abordare terapeutică) utilizată pentru tratarea traumei și a problemelor legate de stres (coșmaruri, atacuri de panică, neliniște, anxietate, gânduri obsesive etc).

Terapia EDMR este considerată una din cele mai rapide metode de vindecare a traumei.

EDMR a fost dezvoltată inițial pentru tratarea tulburărilor de stres post-traumatic (PTSD). Tehnica a fost creată de Francine Shapiro în 1987 și este destinată să ajute oamenii care au experimentat evenimente traumatice să își proceseze memoria și să reducă simptomele asociate cu traumele.

EMDR este una dintre abordările terapeutice care a atras o atenție considerabilă din partea comunității de cercetare, și există dovezi științifice care sugerează că poate fi eficace în tratarea tulburărilor de stres post-traumatic (PTSD). Mai multe organizații profesionale, inclusiv American Psychological Association (APA) și World Health Organization (WHO), au emis ghiduri care susțin utilizarea EMDR pentru tratamentul PTSD.

Terapie EMDR

Cui se adresează terapia EMDR?

Copii. Adolescenți. Adulți.

Pe lângă eficiența în lucrul cu adulții, terapia EMDR este recunoscută, atât de către OMS – Organizația Mondiala a Sănătății (2013), cât și de către Societatea Internațională pentru Studiul Stresului Traumatic (ISSTS) ca fiind o terapie eficientă și recomandată pentru copiii și adolescenții care au experimentat evenimente traumatice și/sau care suferă de Tulburare de Stress Post-traumatic (PTSD).

Protocolul EMDR la copii și adolescenți va fi adaptat astfel încât să țină cont de de nevoile speciale, stadiile de dezvoltare și de maturizarea cognitivă și emoțională în care se află copilul sau adolescentul respectiv.

Cum funcționează terapia EMDR?

În terapia EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing), vindecarea este înțeleasă ca un proces de restructurare a modului în care memoria traumatică este stocată în creier. Obiectivul este de a transforma memoria traumatică într-una care nu mai activează răspunsurile de stres sau de traumă.

În momentele de traumă, creierul nostru poate înregistra și păstra amintirile într-un mod defectuos. Acest tip de memorare eronată poate conduce la experimentarea amintirilor din trecut ca și cum s-ar întâmpla din nou în prezent. Factori actuali, fie că sunt legați sau nu de evenimentul traumatic, pot provoca reacții (emoționale, corporale) similare celor suferite în timpul traumei inițiale.

EMDR se concentrează pe corectarea modului defectuos în care amintirile traumatice sunt păstrate în minte, cu scopul de a reduce intensitatea emoțională a acestor memorii și integrarea evenimentului în contextul de viață al persoanei. Astfel, clientul poate răspunde la stimuli actuali fără a fi condiționat de traumele din trecut.

În timpul unei sesiuni de EMDR, terapeutul lucrează cu amintirea traumatică (nu direct cu situația), așa cum a rămas ea stocată în rețelele neuronale. Amintirea traumei se procesează prin mișcări rapide bilaterale ale ochilor (sau tapping) ce imită mișcarea REM din timpul somnului.

După terapia EMDR, pacienții își amintesc în continuare de eveniment sau experiență, dar o percep ca făcând parte din trecutul lor. Informația este integrată în perspectiva adultă, pacientul avansând pe plan cognitiv și emoțional până atinge o perspectivă mai matură și funcțională.

Trauma și EMDR

Cum se produce trauma?

Creierul nostru are un sistem înnăscut, fiziologic orientat către procesarea informației cu scopul auto-vindecării (comunicarea: amigdala, hipocampul și cortexul prefrontal). Acest sistem natural are rolul de a ne face să ne revenim după un eveniment dificil, dureros, tragic – stă la baza sănătății noastre mintale.

Uneori, atunci când o experiență este percepută ca fiind prea dificilă sau copleșitoare, capacitatea noastră naturală de a procesa și integra este blocată, iar informațiile (percepții, emoții, gânduri distorsionate) legate de aceea experiență sunt înregistrate în aceeași formă în care au fost experimentate în timpul evenimentului. Această codare incompletă/eronată a informațiilor legate de un eveniment traumatic face ca ulterior să reacționăm nesănătos de fiecare dată când întâlnim în mediul un stimul activator/factor declanșator/ un trigger (reacționam în prezent la ceva ce s-a întâmplat în trecut numai pentru că am întâlnit un factor declanșator și evenimentul inițial nu a fost procesat)

 Tipuri de traumă?

Trauma pe care o putem experimenta poate fi o traumă ușor de recunoscut (trauma ”T”), ca de ex. un accident de mașină, moartea unei persoane importante în viață noastră, un dezastru natural etc, adică acele situații externe persoanei și, care, de obicei se întâmplă o singură dată. În general, este mai rapid de integrat acest tip de traumă și necesită mai puține ședințe de terapie EMDR pentru că psihicul a încapsulat evenimentul traumatic. Cu toate că este dureros și afectează funcționarea adultului, de cele mai multe ori trauma „T”, nu definește structura adultului.

Însă, trauma poate fi și mai greu de recunoscut (trauma ”t”), pentru că ea se referă la relații traumatice. Sunt toate acele situații de neglijare și comportamente abuzive asupra copiilor (abuz emoțional, psihologic, fizic), care se repetă pe perioade mai lungi de timp și/sau la vârste uneori foarte mici (ceea ce face dificilă reamintirea lor conștientă). Acest timp de traumă se „împletește” în structura persoanei, de foarte multe ori definește adultul, ceea ce face ca desensibilizarea și reprocesarea să dureze mai mult timp.

Toate aceste tipuri de traume rămân codificate eronat în memorie (adică se stochează așa cum au fost ele experimentate și trăite la momentul respectiv – emoțional, cognitiv, corporal – fără a putea fi integrate în contextul de viață al persoanei), și se vor putea vedea în comportamentele și reacțiile emoționale patologice, în așa numitele ”puncte de blocaj emoțional”. Traumele și pierderile nerezolvate, pot inhiba procesarea mnezică normală, interferând cu mecanismele de memorare și stocare. Memorie = informații stocate = input senzorial (imagini, sunete, mirosuri, tactil etc), gânduri, emoții, senzații fizice, credințe – credințe negative despre propria persoană).

EMDR poate fi folosit cu succes pentru a debloca și integra aceste emoții, senzații și cogniții/credințe. Prin alternarea mișcărilor oculare (sau a altor tipuri de mișcări – tapping) bilaterale care duce la stimularea concomitentă bilaterală a creierului, aceste materiale inconștiente asociate cu evenimentul traumatic vor fi procesate și integrate.