Terapia de familie este o formă de intervenție care se adresează membrilor unei familii care întâmpină dificultăți, fie ei bunici, soți, frați sau copii. Scopul terapiei de familie este să ofere suport, susținere și un cadru sigur pentru ca membrii familiei care se confruntă cu diverse dificultăți să găsească resursele și soluțiile necesare pentru a gestiona și depășii problemele cu care se confruntă.
Este important de reținut că familia reprezintă un sistem viu, dinamic, care poate fi adesea afectat de conflicte, neînțelegeri și stres. Aceste situații dificile pot fi declanșate de o serie de evenimente specifice, printre care:
Nașterea unui copil
Sosirea unui nou membru în familie poate transforma profund dinamica femiliei. Înainte, rutinele și responsabilitățile puteau fi bine stabilite și împărțite între parteneri, însă acum, cu noul venit, acestea pot necesita reajustări semnificative. Asumarea îngrijirii unui bebeluș presupune mult timp și energie, astfel că părinții pot întâmpina dificultăți în gestionarea eficientă a timpului lor liber și a activităților personale sau profesionale.
De asemenea, dacă există și alți copii în familie, aceștia pot experimenta emoții complexe, inclusiv gelozia. Ei pot simți că atenția părinților este preluată de noul membru al familiei, creând sentimente de neglijare și invidie. Aceasta este o situație comună care necesită gestionarea cu atenție și delicatețe a emoțiilor copiilor mai mari, pentru a-i ajuta să se adapteze la noua realitate și să își construiască o relație pozitivă cu noul frate sau soră.
Divorțul sau separarea
Procesul de divorț poate fi o sursă importantă de suferință, stres și conflicte. Separarea părinților este un moment complex, cu efecte adânci și de durată, mai ales atunci când sunt implicați copii. Acesta marchează nu doar sfârșitul unei etape în viața partenerilor, dar și schimbări semnificative în viața fiecărui membru al familiei, indiferent de vârstă.
Divorțul presupune, în primul rând, o reconfigurare a rutinelor de zi cu zi și a modului în care membrii familiei interacționează între ei. În plus, poate aduce și alte provocări precum gestionarea emoțiilor puternice, cum ar fi tristețea, mânia sau confuzia, care pot apărea în urma despărțirii.
Mai mult decât atât, pot apărea tensiuni și neînțelegeri cu privire la aspecte practice ale divorțului, precum împărțirea bunurilor sau stabilirea custodiei copiilor. În cazul în care copiii sunt minori, poate fi nevoie de decizii importante referitoare la cu cine vor locui, cum se va realiza co- parenting și care vor fi aranjamentele financiare. Toate aceste aspecte pot contribui la creșterea nivelului de stres și pot amplifica conflictele între părinți, dar și tensiunea resimțită de copii în această perioadă de schimbare.
Doliul și pierderea unui membru al familiei
Pierderea unei persoane dragi din cadrul familiei reprezintă o traumă adâncă, care poate lăsa un gol emoțional semnificativ. Acest gol nu este doar o consecință a absenței fizice a persoanei pierdute, dar și a legăturii emoționale și a rolului pe care acea persoană l-a avut în viața membrilor familiei.
Gestionarea acestui gol emoțional poate fi o sarcină copleșitoare, întrucât nu numai că presupune confruntarea cu durerea pierderii, dar și reevaluarea și restructurarea dinamicii familiale. Fiecare membru al familiei poate avea nevoie de timp și resurse emoționale pentru a se adapta la noua realitate și pentru a procesa durerea într-un mod sănătos.
În plus, doliul este un proces complex care se derulează în etape și care variază în funcție de individ. Susținerea în timpul acestui proces este esențială, iar accesarea unor servicii profesionale de terapie poate fi o resursă importantă.
Îmbolnăvirea unui membru al familiei
Îmbolnăvirea unui membru al familiei poate aduce schimbări semnificative în dinamica familiei. Pe lângă sentimentele de frică și durere asociate, poate apărea și un set de responsabilități suplimentare pentru ceilalți membri ai familiei. Aceste responsabilități pot include îngrijirea persoanei bolnave, asigurarea necesităților medicale și fizice, în timp ce trebuie să mențină un echilibru în îndeplinirea responsabilităților lor zilnice, cum ar fi muncă, școală sau alte activități.
Gestionarea unei astfel de situații poate fi extrem de dificilă, mai ales atunci când se adaugă sentimentul de neputință sau teama legată de incertitudinea viitorului. În astfel de momente, suportul profesional, emoțional și psihologic poate fi de un real ajutor în navigarea prin această perioadă dificilă. Prin intermediul acestui suport, membrii familiei pot obține sprijinul și resursele necesare pentru a face față provocărilor și pentru a se adapta la noile circumstanțe, ajutându-i să-și depășească dificultățile și să găsească reziliența în fața îmbolnăvirii membrului de familie.
Situațiile de abuz
Situațiile de abuz în familie, fie că vorbim de abuzul de alcool, cel fizic sau emoțional, pot avea consecințe profund negative asupra copiilor, dar și a partenerilor din familie. Implicațiile situațiilor de abuz sunt profunde și marchează prezentul și viitorul copiilor.
Abuzul de alcool, cel fizic sau cel emoțional pot destabiliza profund mediul familial, instaurând la copii un sentiment de nesiguranță și teamă permanentă. Consecințele pe termen lung se resimt în structura personalității acestora, deteriorându-le capacitatea de a crea și menține relații sănătoase pe parcursul vieții. Stima de sine și încrederea în propriile persoane pot fi grav afectate, crescând riscul dezvoltării unor tulburări de anxietate și depresie.
Familiile reconstituite (blended family)
Un alt context în care pot apărea conflicte este cel al familiilor reconstituite, ceea ce implică situații în care unul sau ambii parteneri dintr-un cuplu vin în noua relație cu copii dintr-o legătură anterioară. Această situație introduce un nou rol în dinamica familiei, acela de „părinte vitreg”.
Rolul de părinte vitreg poate fi extrem de complex, dat fiind că implică navigarea cu delicatețe într-un teritoriu emoțional plin de provocări. Implicațiile unei familii recompusă sunt pe mai multe planuri. Suferința poate apărea la părintele vitreg, care poate întâmpina dificultăți în construirea unei legături emoționale cu copilul sau în stabilirea unor limite sănătoase. Pe de altă parte, copiii pot simți o serie de emoții conflictuale față de noul lor părinte, cum ar fi loialitatea față de părintele biologic, teama de a se atașa de părintele vitreg sau teama de schimbare. În plus, poate exista și o tensiune între părinții biologici și părintele vitreg, în special în privința deciziilor legate de creșterea și educația copiilor. Toate aceste aspecte pot crea un mediu propice pentru apariția conflictelor, necesitând abilități de comunicare și de negociere eficiente pentru a menține armonia în cadrul familiei reconstituite.
Diferențe între generații
Pe lângă aceste situații specifice, dificultățile în cadrul unei familii pot surveni și ca urmare a diferențelor de opinii sau de perspective asupra vieții. Aceste discrepanțe pot fi influențate de varietatea de viziuni generată de diferențele de vârstă și de experiență între membrii familiei.
De exemplu, un conflict generat de viziuni diferite poate apărea între părinți și copii, datorită diferențelor de generații și de experiențe de viață, dar și din cauza așteptărilor din partea părinților. În mod similar, discrepanțe pot apărea și între bunici și nepoți, datorită diferențelor semnificative de vârstă și context cultural.